Thursday, December 2
Shadow

Abatorul comunal si Palatul Odeon – Patrimoniul industrial din Bucuresti

Abatorul a fost construit la sfarsitul secolului XIX, de catre arhitectul francez Alexis Godillot, si predat Primariei Bucuresti in 1869. Locul a fost ales strategic, initial la periferie, intre Dambovita si Calea Vacaresti, in cartierul cunoscut si cu numele Mandravela. Locatia aleasa a fost tocmai pentru a nu polua orasul, zona fiind in afara orasului, dar aproape de Dambovita, fiind dependenta de apele acesteia pentru buna functionare a activitatii.

Construit dupa planurile abatorului din Paris, complexul a avut si cladiri administrative, astazi mai putand fi gasita o astfel de cladire, cunoscuta si cu numele de Palatul Odeon. Arhitectul Alexis Godillot mai construise Hala Ghica (demolată în anii ’30) și Hala Mare din Piața Mare (Actuala Piata Unirii), demolată si ea în 1986.
Dupa razboi, Abatorul a fost nationalizat, devenind fabrica pentru prepararea produselor din carne.

De pe blogul Bercenidepoveste gasim o imagine provenita din Anuarul statistic al orasului Bucuresti(1924-1931), unde apar cladirile abatorului asa cum erau in urma cu aproape un secol.

Imagine de pe blogul Bercenidepoveste

Pana aici ajungea trenul care transporta animale, iar locuitorii strazilor tranzitate de acest tren al groazei, patimeau nu doar din cauza trenului zgomotos, care le crapa casele cu fiecare trecere, ci si din cauza mirosului si urletelor provenite de la animalele transportate vii, in conditii greu de imaginat.

O poveste mai ampla despre traseul trenului catre LeMaitre si Abator, tren care ocolea Fantana Zodiac si apoi intra in Parcul Carol, pentru ca mai apoi sa iasa pe strada Lanariei, gasiti in acest articol pe blogul bercenidepoveste.

Abatorul comunal din Bucuresti exista si in prezent, insa mult schimbat si deteriorat fata de secolul trecut, cand isi indeplinea rolul principal, de abator. In complex functioneaza astazi mai multe firme private cu diferite domenii de activitate, altele decat scopul initial al constructiei. Locul pare foarte degradat si nu se stie daca exista planuri pentru a restaura parti ale acest parc industrial.

La intrare exista un semn care marcheaza anul constructiei, iar in interiorul complexului mai pot fi observate urme ale trecutului prin cosul de fum vechi, cladirile cu rampe inalte unde trageau garniturile de tren pline cu animale, ferestre inalte tipice perioadei si stilului industrial al epocii, decoratii in zidarie, arcade si usi impunatoare, ca si la alte asemenea obiective ale Patrimoniului Industrial al Bucurestiului, construite in acelasi secol.

Aici ajungeau trenurile cu animale, trenuri care treceau chiar si prin Parcul Carol, pe Strada Lanariei, care mai exista si azi, si apoi treceau de Timpuri Noi, pe Podul Lemetre, ajungand intr-un final la abatorul de pe Splai.

Despre Palatul Odeon stim ca intre1925-1935 a fost resedinta Bancii Chrissoveloni, una dintre cele mai puternice institutii financiare din Romania, pana in 1933 cand a cazut Bursa.


Aici functioneaza in prezent un restaurant, iar cladirea poate fi vazuta si de afara, fara a vedea si interiorul. Totusi, daca sunteti curiosi cum este cladirea in interior si cum a fost decorat restaurantul, puteti vizita restaurantul la interior, fara a face recomandare in acest sens, caci noi nu am fost clienti acolo.

Astazi aflat aproape de centrul orasului, Abatorul se afla acum mai bine de 100 de ani la periferia orasului. In zona exista si alte complexuri industriale vechi, dar si palate sau case vechi, in-afara de corpurile cladirilor administrative din care facea parte si actualul Palat Odeon.