Casa de targovet de pe Calea Serban Voda nr. 33 este una dintre cele mai vechi case din Bucuresti, datand de la sfarsitul secolului al XVIII-lea, inceputul secolului al XIX-lea. Contrat aparentelor din zilele noastre, Calea Serban Voda a fost una dintre cele mai importante strazi din vechiul Bucuresti, pe atunci purtand denumirea de Podul Beilicului, fiind calea catre Constantinopol. Pe aici treceau vrand-nevrand, toti negustorii, calatorii, fanariotii sau trupele otomane care veneau dinspre Constantinopol.
Noi am aflat recent de aceasta bijuterie, aflata intre Piata Unirii si Bulevardul Marasesti, si chiar am incercat sa o vizitam, insa nu am gasit deschis, asa ca am admirat-o doar de afara.
Desi din unele surse aflam ca aceasta casa de targovet este cea mai veche din Bucuresti, noi stim ca alta este casa care detine acest “record” si anume Casa Melik, datata in primele decenii ale veacului al XVIII-lea, si unde in prezent functioneaza Muzeul Theodor Pallady.
Cu toate acestea, casa de targovet de pe Calea Serban Voda nu este mai prejos si merita promovata si vizitata, intrucat pastreaza un stil aproape disparut din Bucuresti, cu influente balcanice, stalpi din lemn de stejar cu capiteluri sculptate, cu arcade curbate si un beci ridicat, pentru a face fata deselor inundatii care aveau loc in aceasta zona.
Casa mai este cunoscuta si sub denumirea de “Casa Voinea”, dupa numele ultimului proprietar inainte de nationalizarea din 1950, aflam de pe site-ul bercenidepoveste.ro
Unul din site-urile care descriu in amanunt aceasta casa, este b365.ro, de unde vom reda citatul doameni Iozefina Postavaru, istoric de arta si cercetător științific în cadrul Institutului Național al Patrimoniului, care a acordat un interviu pentru site-ul mentionat.
“Această casă, în partea ei veche, dinspre curte, păstrează imaginea nemodificată a arhitecturii civile din secolul al 18-lea și începutul secolului al 19-lea, bazată pe tradiția satelor de câmpie și de deal din Țara Românească, cu influențele ei balcanice. Adică, dacă stăm și comparăm cu ce se mai păstrează în București, putem vedea un Hanul lui Manuc inversat. Vedem fațadele, înconjurate de pridvor și de acest foișor înalt -loc de” odihnă și de priveală”- și ne închipuim că acolo era si o grădina”.
Iozefina Postavaru, istoric arta si cercetător științific în cadrul Institutului Național al Patrimoniului – Interviu pentru B365.ro
Daca va plimbati pe Calea Serban Voda si treceti pe langa aceasta casa, fara sa stiri de existenta ei, s-ar putea sa o ignorati, sau pur si simplu sa treceti pe langa ea fara sa ii dati importanta, caci fatada dinspre Calea Serban Voda are un singur etaj, si este restaurata intr-un stil care nu mai aduce foarte mult cu aspectul initial.
Insa, prin gard sau pe deasupra portii, puteti admira curtea ingusta si latura de sud, care inca pastreaza elemente autentice.
Cum nu am avut ocazia sa intram in curte, singura poza pe care putem sa o prezentam cu celelalte laturi, este preluata de pe site-ul bercenidepoveste, locul de unde am aflat prima oara de aceasta bijuterie.
